Focul lui Sumedru, o tradiție românească, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, dinaintea sărbătorii Sfântului Dimitrie, apărătorul păstorilor, se aprind focuri și tinerii se adună în jurul acestora.
Obiceiul se mai păstrează în satele din județele Argeș, Dâmbovița, județul Brașov si județul Bacău.
Data Sfântului Dimitrie, 26 octombrie, figurează în „Calendarul Popular” drept „Ziua lui Sumedru”, ziua când se desfac stânile.
În ajunul acestei sărbători creştine, la Focul lui Sumedru, tradiţia spune că se fac focuri peste care sar copiii sau tinerii, să fie sănătoşi, să se căsătorească iar oamenii pun cărbuni în livadă ca să rodească pomii. Tot atunci, femeile dau copiilor nuci, mere, struguri, prune uscate.
Legendele spun că dacă în anul respectiv există un belşug de gutui şi nuci, atunci iarna va fi grea. Sâmedru este considerat patronul păstorilor.
În jurul unui imens rug , aprins de tineri într-un loc înalt al satului şi întreţinut cu lemne uscate şi resturi vegetale, se adună întrega suflare a satului şi se strigă, în cor, formula consacrată „Hai la Focu’ lui Sumedru!”. Femeile împart covrigi, nuci şi mere. La plecare, participanţii iau cărbuni aprinşi cu care fertilizează grădinile şi livezile. Momentul cel mai așteptat este prăbușirea bradului incinerat, care indică renașterea simbolică a zeului mort. Prin direcția în care cade trupul divin (jarul sau tăciunii aprinși) se apreciază care dintre feciori sau fete urmează să se căsătorească în noul an.
Fiind prag de anotimp pastoral, se spune că de „Sumedru” se fac prognoze asupra vremii, timpul fiind prezis în funcţie de comportamentul oilor.
Astfel, în această zi ciobanul îşi aşterne un cojoc în mijlocul stânei şi dacă pe acesta se aşează o oaie albă semnul este că va fi o iarnă geroasă şi cu multă zăpadă. Dacă la cojoc trage oaia neagră, înseamnă că iarna este mai blândă.
Leave a Reply