OCNIȚA NEȘTIUTĂ – UN FILM REALIZAT DE VIDEOGRAFUL EDUARD STAN
Vă invit cu drag să descoperiți un loc minunat, bogat în frumuseți ale naturii, poate neștiute până acum. Acest paradis ascuns este Comuna Ocnita, o comunitate primitoare și plină de locuri idilice care așteaptă să fie explorată.
Ocnita se află într-un colț pitoresc al țării și este o comoară a naturii, cu peisaje care vă vor uimi. Aici veți găsi dealuri acoperite de păduri dense, câmpii verzi întinse, și râuri cristaline ce se serpuiesc în mijlocul unor peisaje de basm. Puteți petrece ore întregi în mijlocul acestei naturi sălbatice, bucurându-vă de liniștea și frumusețea ei.
Nu veți dori să ratați oportunitatea de a vizita acest loc minunat, pentru a vă bucura de aventura în aer liber și pentru a experimenta ospitalitatea comunității locale. Fie că sunteți pasionați de drumeții, observarea păsărilor sau pur și simplu de relaxare în mijlocul naturii, Ocnita are ceva special de oferit pentru fiecare vizitator.
Așadar, vă invit să vizionați filmul și, de ce nu, să faceți o vizită personală în comuna noastră ospitalieră.
EDUARD STAN – VIDEOGRAF
PREZENTAREA COMUNEI OCNIȚA
Ocniţa este o comuna din Judeţul Dâmboviţa, regiunea Sud – Muntenia, România care se află situată la 16,3 km de Târgovişte şi 15,7 km de Moreni, Centrul comunei se află la 44.990108 – latitudine nordică şi 25.555907 – longitudine estică. Din punct de vedere administrativ comuna este formată dintr-un singur sat – Ocniţa.
Comuna Ocniţa este aşezată, în zona subcarpaţilor ialomiţei. Subcarpaţii Ialomiţei sunt alcatuiţi dintr-o succesiune de linii anticlinale orientate E – V ce corespunde culmilor sinclinale despărţitoare ce corespund unor depresiuni înguste orientate în aceiaşi direcţie. Aceste succesiuni de anticlinale şi sinclinale se pot grupa în patru complexe diferenţiate ca rocă şi vîrstă, ca altitudine şi morfologie de amanunt.
Ocniţa este asezată in zona subcarpaţilor propriu-zişi, zona limitată la N de linia Breaza, Fieni, Voineşti, zonă alcatuită dintr-o succesiune de culmi sau masive şi depresiuni alungite, terminindu-se la S prin abruptul de la Doiceşti, Răzvad, Moreni si Filipeşti de Pădure.
Satul este aşezat într-o depresiune sculptată de valea slănicului (Ocniţa) şi numeroşii ei afluenţi, ce au împarţit dealul Scaunu în numeroase plaiuri.
Accesul spre comuna Ocniţa se asigură dinspre Târgovişte pe DN 72 şi pe DJ 720, care traversează comuna. Drumul istoric, „Drumul Sării” – Vechiul drum al lui Mihai Viteazu, păstrat parţial, îmbunătăţit, amenajat fie de societăţile petroliere, fie de Ocolul silvic sau de unii locuitori interesaţi, mai face încă legătura dintre Ocniţa şi Târgovişte.
Populatie
Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Ocniţa constituia 4492 persoane, 22.24% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 103.0 locuitori/km2.
La recensământul din anul 2002, populaţia comunei alcătuia 4412 locuitori, 50.27% bărbaţi şi 49.73% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 21.96% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 18.70% din populaţia totală. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 101.2 locuitori/km2.
Industria predominantă este cea petrolieră. În trecut a fost un centru de exploatare a sării, de unde şi numele.
Istoricul comunei
7 ianuarie 1517.Târgovişte. Neagoe Basarab voievod întăreşte Mănăstirii Argeş vama domnească de la Ocna Mică din Târgovişte, „ca să-i fie de hrană şi de întărire”, iar lui „de veşnică pomenire”.Datarea Ocniţei din 1517 nu este decât confirmarea indirectă a existenţei localităţii, ea fiind prezentă din paleolitic, apoi în perioada romană şi constituită drept comunitate la capul „Via Salaria” – „Drumului Sării” din timpul romanilor, şi al aceluiaşi drum denumit „Drumul vechi al lui Mihai Viteazu”.
Numele satului vine de la Ocna Mică de lîngă Tîrgovişte, amintită adeseori în documente începind din sec. XV cînd aici se exploata sarea. Încă din această vreme exista o aşezare în jurul Ocnei care se afla în stăpînirea Mînăstirii Dealu; la 15.VI.1612 cînd se întăreşte mînăstirii, Ocna Mică „cu tot hotarul”, se spune că mînăstirea stăpînea un teritoriu foarte întins. În această vreme nu i se spunea încă Ocniţa, ci Ocna Mică. La 8.XII.1612 se arăta astfel că Toader de la Ocna Mică vînduse ocină în Săcuieni. Este posibil ca aşezarea să fi căpătat în această epocă oarecare importanţă deoarece, la 20.I.1915 este amintit Pătru Sudeţul de la Ocna Mică (sudeţii existau în general în oraşe).
Cu numele de Ocniţa este amintită la 15.V.1628 si la 18.XII.1704. Urme de locuire din epoca bronzului au fost depistate în punctele „Corniş” şi „Dealul Scoarţei”.
La N – E de Ocniţa, pe dealul Buzduga, au fost recoltate două celturi de bronz datate la începutul Hallstatt-ului timpuriu (sec.XII i.e.n.).O aşezare geto-dacică se afla la circa 500 m Sud de localitate, pe marginea paraului Ocniţa. Din aceiaşi perioadă provin cateva monede de tip Macedonia Prima. Aceleiaşi civilizaţii dacice puternic influienţate de lumea romană (Chilia sec. II – III e.n.) ,îi corespunde aşezarea din punctul „Grecea Mare”.
Evul mediu este documentat în punctul „Vîrful viei” (ceramică sec. XVII – XVIII) şi la V de biserica din sat (fortificaţie medievală, sec.XV – XVII şi Necropole, sec. XVI – XVII, aparţinînd Ocnei menţionate în documente în sec. XV – XVII).
